Despre meditaţie şi stările conştiinţei


Explicaţiile mistice cu privire la originea universului spun că energia realităţii s-a polarizat în momentul creaţiei în cele două dualităţi aparente – bun, rău, femeie, bărbat şi toate celelalte perechi de opoziţii. Dualităţi aparente adică în fiecare pereche de opoziţii fiecare parte depinde de cealaltă ca două parti ale unei monezi. Conform filosofiilor estice este vorba de ,,tensiunea" din mintea noastră dintre aceste perechi de opoziţii cea care face ca universul să se manifeste.

Această tensiune apare şi la nivelul structurii creierului, acesta fiind divizat in cele două emisfere, oglinzi ale structurii duale a universului nostru. Pentru majoritatea funcţiilor partea dreaptă a creierului controlează partea stângă a corpului şi invers. Structura duală a creierului în combinaţie cu dominanţa unei emisfere asupra celeilalte afectează modul nostru de a percepe lumea.

Datorită faptului că, creierul filtrează şi interpretează realitatea într-un mod în care doar o emisferă predomină la un moment dat – avem tendinţa de a vedea lucrurile dualist, separat, de a percepe opusurile mai degrabă decât unitatea de care vorbesc înţelepţii Orientului şi în ultima vreme fizicienii care se ocupă de mecanica cuantică. Această lateralizare a creierului face să ne percepem ca fiind separaţi sau în opoziţie de/cu restul lumii în loc de a experimenta o interconectivitate subtilă între noi şi tot ceea ce este în jurul nostru, aici intervenind şi asocierile ,,dobândite” şi programarea mentală construite în copilărie, de a dori asta şi a evita aceea, de a căuta plăcerea şi de a evita durerea, etc.

Cu cât gradul de lateralizare la nivel cerebral este mai mare cu atât apare mai pregnant sentimentul de separaţie şi cu cât este mai pregnant sentimentul de separaţie cu atât mai mari sunt frica, stress-ul, anxietatea şi sentimentul de izolare. In meditaţia tradiţională cel care meditează caută să elimine efectele acestei lateralizări a creierului prin diferite tehnici de concentrare a atenţiei: repetarea unei mantre, păstrând atenţia asupra ,,curgerii” respiraţiei, privind îndelung flacăra unei lumânări sau alte tehnici.

Oricare ar fi tehnica efectul este acelaşi: sincronizarea celor două emisfere cerebrale şi după multă practică apariţia unui simţământ de uniune cu restul universului, precum şi stări de profundă pace interioară şi fericire. Odată cu creşterea nivelului de concentrare cel care meditează îşi schimbă ritmul undelor cerebrale de la predominanţa undelelor beta care caracterizeaă starea de veghe către predominanţa undelor cerebrale alfa ce caracterizează o stare de uşoară relaxare, apoi crescând nivelul concentrării se ajunge după o perioadă de practică la predominanţa undelor theta caracteristice meditatorilor avansaţi precum şi a celor delta (în stadii de meditaţie avansată).

In timp după o perioadă de practică a meditaţiei se creează căi neuronale noi între cele două emisfere care comuncă prin corpus calossum şi se crează condiţiile pentru o meditaţie instantanee, după voinţă chiar dacă nu se mai practică meditaţia. Asta înseamnă că odată cu echilibrarea celor două emisfere cerebrale creşte pragul ,,stress-abilităţii”, adică devii tot mai imun la factorii externi care sunt legaţi de stress, etc.

Patternurile undelor cerebrale

Undele BETA
13-100 Hz
- caracterizează starea de veghe
- au amplitudinea cea mai mică şi frecvenţa cea mai mare dintre toate celelalte pattern-uri de unde cerebrale
- deşi coexistă toate cele patru ritmuri cerebrale, în starea de veghe undele beta sunt predominante
- undele beta sunt asociate cu aşa-numitul răspuns ,,dai sau fugi” care apare în cazul unui pericol
- undele beta ,,de sus" caracterizează stări de anxietate, nevroză, puternic simţământ de separaţie, etc.

Undele ALFA
8-12,9 Hz
- caracterizează o stare de uşoară relaxare care se poate obţine închizând ochii şi relaxându-ne
- undele alfa sunt asociate cu introspecţia
- când undele cerebrale alfa sunt predominante, creierul produce o serie de substanţe chimice benefice, cu afect de calmare
- capătul de sus al domeniului (12,9 Hz) descrie o stare ,,super-învăţare”, atunci când suntem foarte absorbiti de citirea unei cărţi de exemplu e foarte probabil să predomine undele cerebrale alfa.
- Capătul de jos al domeniului (8 Hz) este caracteristic unor stări precum cea de dinainte de somn – pre-somn – sau cea pe care o avem la trezire .
- Undele alfa de jos mai sunt asociate cu o stare de pace şi mulţumire şi este patternul predominant al stării de meditaţie obişnuite.
- Dacă undele beta caracterizează răspunsul ,,dai sau fugi”, undele alfa crează răspunsul la relaxare, în care în loc să reacţionăm exterior la un pericol sintem ,,întorşi” către noi înşine, spre introspecţie, învăţare, relaxare, reînnoire.

Undele THETA
4-7,9 Hz
- acesta este pattern-ul caracteristic somnului REM, stării hipnagogice
- predominanţa undelelor theta este asociată cu: creativitate crescută, memorie, vindecare, experienţe integrative în care punem împreună piesele puzzle-lui informaţional care duce la experienţe tip ,,Ah-ha” sau înţelegere ,,instant”.
- Studii făcute pe meditatori Zen au arătat predominanţa undelor theta în timpul meditaţiei lor obişnuite
- Mulţi psihologi cred că stare caracterizată de ritmul theta este poarta către mintea inconştientă.

Undele DELTA
0,1-3,9 Hz
- au cea mai mica frecvenţă dintre toate pattern-urile (beta, alfa, theta) dar cea mai mare amplitudine
- unii au postulat că in starea in care predomină undele delta se poate ,,accesa” acel ,,inconştient colectiv” al lui Jung care e acelaşi la toţi oamenii (de ex. Frica e adanc înrădăcinată în inconştient şi e prezentă la toţi oamenii)
- undele delta caracterizează o stare de profundă uniune, pe de altă parte se poate păstra o anumită vigilenţă atâta timp cât mai persista şi celelalte pattern-uri
- caracterizează somnul profund fără vise în care organismul se reface, au loc eliberări de neuro-transmiţători care accelerează sau inhibă anumite procese din organism
- caracterizează o stare de meditaţie foarte adâncă în care după mult antrenament se poate păstra vigilenţa şi nu neapărat să fie prezent somnul adânc fără vise.

Niciun comentariu:

Un produs Blogger.